Declarația Comisarului pentru Drepturile Omului (Ombudsman) al Republicii Azerbaidjan cu ocazia zilei de 27 septembrie - Ziua Comemorării în Republica Azerbaidjan
În urmă cu doi ani, la 27 septembrie 2020, forțele armate armene au început operațiuni militare pe scară largă prin atacarea intensivă a pozițiilor armatei azere și a localităților civile dens populate, cum ar fi satul Gapanli din Tartar, Chiragli, și Orta Garavend din satele Aghdam, Alkhanli și Shukurbeyli din satele Fuzuli și Jojug Merjanli din satul Jebrayil, pentru a ocupa noi teritorii cu ajutorul armelor de calibru mare, mortierelor și artileriei de diferite calibre, ceea ce a dus la pierderi umane.
Astfel, pentru a preveni agresiunea militară a Armeniei și pentru a ne elibera teritoriile ocupate, Azerbaidjanul și-a folosit dreptul la autoapărare prin desfășurarea unor operațiuni de contraatac în conformitate cu normele dreptului internațional, inclusiv cu articolul 51 din Carta Națiunilor Unite.
În timpul războiului patriotic de 44 de zile, forțele armate armene au tras intensiv asupra districtelor și centrelor orașelor puternic populate Naftalan, Aghdam, Aghjabedi, Beylagan, Dashkesen, Fuzuli, Goranboy și Tartar din arme interzise, chiar și orașele Ganja și Mingachevir, Barda, Gabala, Siyazan și Khizi și alte districte, care erau situate la mare distanță de zona de luptă, au fost supuse unor atacuri operativ-tactice și balistice cu rachete cu rază lungă de acțiune. Următoarea țintă a Armeniei a fost Baku, capitala Azerbaidjanului, însă nu a reușit să facă acest lucru.
Trebuie să observăm că crimele de război comise de forțele armate armene prin utilizarea fără ezitare a rachetelor balistice interzise "Scud", "Smerch" și "Isgender-M", precum și a fosforului alb și a munițiilor cu dispersie au provocat moartea a aproape 100 de civili, dintre care 12 erau copii, iar peste 450 de civili au fost grav răniți. În plus, peste 12 mii de obiecte civile, inclusiv peste 3410 case, 120 de clădiri de apartamente cu mai multe etaje, numeroase școli, spitale și grădinițe din Azerbaidjan au fost distruse sau au ajuns în stare de degradare ca urmare a atacurilor de artilerie.
În ultima perioadă, Armenia a comis în mod intenționat un ecocid împotriva Azerbaidjanului prin utilizarea de arme chimice interzise, provocând în mod intenționat incendii masive, supunând mediul înconjurător, inclusiv sursele de apă potabilă, la poluare fizică și chimică și deteriorând grav natura, flora și fauna.
Trebuie remarcat faptul că astăzi este necesar să se rezolve conflictele dintre state ca una dintre problemele globale și să se construiască pacea pentru eliminarea obstacolelor serioase în calea dezvoltării omenirii în ceea ce privește îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU. Prin urmare, asigurarea unei păci juste și durabile, care să servească în mod direct la protecția drepturilor fundamentale ale omului prin promovarea unei societăți pașnice și incluzive de dragul dezvoltării durabile și să pună capăt discriminării rasiale, etnice și religioase între popoare, conflictelor nerezonabile și standardelor duble sunt de cea mai mare importanță.
În acest sens, după semnarea declarației tripartite din 10 noiembrie 2020 de încetare a ostilităților între Armenia și Azerbaidjan, au fost create noi oportunități pentru restabilirea păcii, care servește la normalizarea și dezvoltarea relațiilor interstatale în Caucazul de Sud în conformitate cu noile realități, la depășirea conflictului pe termen lung și la restabilirea comunicațiilor economice și de transport în regiune.
În pofida lucrurilor, Armenia, care creează în mod regulat obstacole în calea păcii prin aplicarea unei politici de ură rasială, etnică și religioasă timp de mulți ani, împreună cu afirmarea unor pretenții teritoriale ilegale față de Azerbaidjan, continuă să comită provocări militare care au ca scop încălcarea gravă a drepturilor omului. Acest lucru este confirmat încă o dată de faptele multiplelor atacuri asupra pozițiilor Azerbaidjanului de către forțele armate armene în perioada postbelică și de o provocare militară pe scară largă, care a început să fie comisă noaptea, la 12 septembrie 2022, în direcțiile Dashkesen, Kalbajar și Lachin de la frontiera de stat Azerbaidjan-Armenia, ceea ce a dus la încălcarea drepturilor militarilor și civililor la viață, la viață în siguranță și la dreptul la sănătate. În plus, este un indicator că Armenia nu susține pacea, deoarece încalcă în mod repetat regimul de încetare a focului, amplasează mine multiple produse de Armenia în diferite direcții, folosind terenurile muntoase și văile de pe teritoriul Azerbaidjanului în întuneric, în special în locurile unde se desfășoară lucrări de restaurare și de construcție pe scară largă, precum și pe rutele de aprovizionare, și atacuri asupra misiunilor diplomatice ale Azerbaidjanului în străinătate de către persoane de origine armeană.
De altfel, amplasarea de mine și de alte muniții explozive pe teritoriile noastre de către Armenia în timpul perioadei de ocupație și faptul că Armenia nu ne-a pus la dispoziție hărți exacte ale câmpurilor minate reprezintă încă o problemă. În general, în perioada 1991-2022, 3190 de cetățeni ai Azerbaidjanului, inclusiv 355 de copii și 38 de femei, au fost victime ale exploziilor de mine. Din noiembrie 2020 până în septembrie 2022, 242 de persoane au fost lovite de mine, dintre care 40 de persoane au murit, iar alte 202 au suferit leziuni corporale grave.
Provocările militare comise în mod intenționat de Armenia, cu încălcarea normelor dreptului internațional umanitar (DIU), inclusiv a Convențiilor de la Geneva din 1949 pentru protecția victimelor de război și a protocoalelor adiționale la acestea, au urmărit să aducă prejudicii grave păcii și securității durabile în regiune, precum și să împiedice amplele lucrări de reconstrucție desfășurate în zonele eliberate și întoarcerea fostelor persoane strămutate în interiorul țării pe pământurile lor.
Pe baza celor spuse mai sus, considerăm că pacea justă și durabilă joacă un rol important în aplicarea efectivă a obligațiilor care decurg din normele și principiile universal recunoscute ale dreptului internațional, inclusiv din dreptul internațional umanitar, precum și din ODD ale ONU; cu toate acestea, având în vedere că Armenia nu a renunțat încă la politicile sale de ură și agresiune pe bază etnică și religioasă împotriva Azerbaidjanului și împiedică în mod constant procesul de pace și reprezintă o amenințare și un pericol pentru asigurarea unei păci durabile în regiunea Caucazului de Sud, este necesar să se ia imediat următoarele măsuri:
- Organizațiile internaționale, statele, mediatorii străini și alte instituții naționale pentru drepturile omului trebuie să își unească eforturile pentru a asigura respectarea normelor și principiilor dreptului internațional, inclusiv a dreptului internațional umanitar de către Armenia, care încalcă grav drepturile azerilor din cauza apartenenței lor rasiale, etnice, religioase și culturale, și pentru a asigura restabilirea unei păci durabile;
- Armenia ar trebui să respecte integritatea teritorială universal recunoscută a Azerbaidjanului și să înceteze complet acțiunile sale provocatoare care vizează încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la viață, dreptul de a trăi în siguranță și dreptul la sănătate, amenințând viața și sănătatea populației civile;
- Procesele de delimitare și demarcare între Azerbaidjan și Armenia în vederea clarificării liniei de frontieră dintre state ar trebui să se desfășoare în mod obiectiv și ar trebui să se asigure un acord de pace, care este semnificativ în ceea ce privește dezvoltarea politică și economică a regiunii;
- Armenia ar trebui să furnizeze Azerbaidjanului informații obiective cu privire la soarta persoanelor dispărute în timpul Primului și celui de-al Doilea Război din Karabah și să împărtășească hărți exacte ale câmpurilor minate din teritoriile eliberate;
- Forțele armate ilegale aparținând Armeniei ar trebui să fie retrase imediat de pe teritoriul Azerbaidjanului, iar toate punctele din Declarația tripartită din 10 noiembrie 2020 ar trebui să fie îndeplinite prin crearea unei oportunități pentru deschiderea comunicațiilor de transport, care este importantă pentru dezvoltarea regiunii, precum și pentru construirea de noi linii de comunicații de transport care vor conecta Republica Autonomă Nakhchivan cu districtele vestice ale Azerbaidjanului, și pentru întoarcerea și traiul pașnic al persoanelor strămutate intern și al refugiaților pe pământurile lor ancestrale;
- Acțiunile neplăcute care cauzează formarea intoleranței față de azerii din Armenia și din afara granițelor sale și care împiedică menținerea păcii între părți, precum și utilizarea de discursuri pline de ură și răutate pe rețelele de socializare care promovează dușmănia ar trebui condamnate cu fermitate. Ar trebui luate măsurile legale necesare în legătură cu atacurile asupra misiunilor diplomatice ale Azerbaidjanului, în conformitate cu Convenția de la Viena a ONU din 1961 privind relațiile diplomatice și cu Convenția din 1973 privind prevenirea și pedepsirea crimelor împotriva persoanelor protejate pe plan internațional, inclusiv a agenților diplomatici;
Sperăm că, cu sprijinul comun al unor organizații internaționale bine-cunoscute și al unor state pașnice, Armenia își va îndeplini în mod coerent obligațiile care decurg din tratatele internaționale privind drepturile omului, inclusiv normele dreptului internațional umanitar internațional, precum și toate punctele din declarațiile comune încheiate la 10 noiembrie 2020 și 11 ianuarie 2021 de către președintele Republicii Azerbaidjan, prim-ministrul Republicii Armenia și președintele Federației Ruse și, în consecință, se va realiza stabilitatea, securitatea și dezvoltarea economică în regiunea Caucazului de Sud.
Sabina Aliyeva
Comisarul pentru Drepturile Omului al
Republicii Azerbaidjan
(Ombudsman)
27 septembrie 2022
Prezenta declarație se adresează Secretarului General al ONU, Consiliului de Securitate al ONU, Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați, Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, Fondului Națiunilor Unite pentru Copii, Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură, Uniunii Europene, Consiliului Europei, Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, instituțiilor internaționale și europene de mediere, Asociația Ombudsmanilor din Asia, Organizația pentru Cooperare Islamică și Asociația Ombudsmanilor din statele sale membre, Comisia permanentă independentă pentru drepturile omului a Organizației pentru Cooperare Islamică, Rețeaua europeană a Ombudsmanilor pentru copii, Biroul Internațional pentru Pace, ombudsmanii străini și instituțiile naționale pentru drepturile omului, ambasadele Republicii Azerbaidjan și ambasadele străine din Azerbaidjan, precum și diasporei azere.
